- dependínţã
- s. f., g.-d. art. dependínţei; pl. dependínţe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
dependínţã
Look at other dictionaries:
dependinţă — DEPENDÍNŢĂ, dependinţe, s.f. Încăpere accesorie a unei case de locuit (bucătărie, baie etc.); (la pl.), ansamblul acestor încăperi. – Din fr. dépendances. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DEPENDÍNŢĂ s. 1. (la pl.) atenanse (pl.).… … Dicționar Român
atenansă — ATENÁNSĂ, atenanse, s.f. Corp secundar al unei case, folosit pentru bucătărie, spălătorie etc.; parte secundară a unei locuinţe. – Din fr. attenance. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 atenánsă s. f., g. d. art. atenánsei; pl.… … Dicționar Român
namestie — NAMÉSTIE, namestii, s.f. (înv. şi reg.) Clădire cu toate dependinţele ei; p. restr. dependinţă, acaret. – Din sl. namĕstije. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NAMÉSTIE s. v. acaret, dependinţă, gospo dărie. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
acaret — ACARÉT, acareturi, s.n. 1. Construcţie auxiliară care ţine de o gospodărie. 2. (La pl.) Unelte de gospodărie, mai ales agricole. – Din tc. akaret. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ACARÉT s. (mai ales la pl.) v. dependinţă.… … Dicționar Român
cuhnie — CÚHNIE, cuhnii, s.f. (reg.) 1. Bucătărie. ♦ Bucătăria principală a mănăstirilor şi cea de vară a gospodăriilor ţărăneşti. 2. Clădire modestă; cameră sărăcăcioasă. [var.: cúhne, cúină, cúine, cuiníe s.f.] – Din ucr. kuhnja. Trimis de LauraGellner … Dicționar Român
hei — interj. 1. Exclamaţie care exprimă o chemare sau prin care se atrage cuiva atenţia. 2. Exclamaţie care exprimă: voie bună, satisfacţie, plăcere, admiraţie, nerăbdare, rezervă, contrarietate, surprindere, regret etc. ♦ (Adesea repetat) Exclamaţie… … Dicționar Român
leau — s. v. acaret, dependinţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
mâietoare — MÂIETOÁRE s. v. acaret, dependinţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
olat — OLÁT, olaturi, s.n. (înv.) 1. Provincie, regiune, ţinut, teritoriu; p. ext. (la pl.) împrejurime, parte (a locului). 2. Moşie; gospodărie (mare); clădire, acareturi. [pl. şi: olate] – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 30.04.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
oleab — OLEÁB s. v. acaret, dependinţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
